PHOTO GRAPHIC BLOG

Latest

Ok, sa vorbim despre fotografie

balet30

Fotografia s-a schimbat, asta o simte oricine, fie ca este un fotograf profesionist, amator sau doar intamplator. Toata lumea face fotografii, toata lumea imortalizeaza clipa. Ne agitam cu telefoanele in mana sa retinem fiecare moment ce trece grabit pe langa noi. Facem o multime de fotografii fara sa ne mai uitam vreodata pe ele. Le facem pur si simplu, as spune din instinct, daca nu as sti ca instinctul se naste dupa o gramada de timp si experiente repetitive. Incercam sa umplem un gol, sa acumulam imagini ce tin locul sentimentelor, sa ne dovedim trecerea pe aici.

sufer

Intr-un fel fotografia isi indeplineste rolul de martor, de marturie personala, o notita mai mult sau mai putin utila. Fotografia e doar o metoda simpla, la indemana oricui in momentul de fata, de a memora clipa.Fotografia e reportaj, simpla metoda publicitara, exhibitionism planetar prin intermediul netului, e banala, facila, toti fac fotografii si de aceea se numesc fotografi.

Je_ne_m'intéresse_pas

Dar, pe langa toate acestea, fotografia mai e ceva. Din fericire, a mai ramas ceva ce nu este la indemana tuturor. Fotografia este o arta. Sau mai bine spus, este si o arta. Asa cum oricine poate desena pe marginea ziarului intr-o clipa de plictiseala, asa cum oricine poate canta nestingherit in baie sau sa isi scrijeleasca numele intr-un trunchi de copac, oricine poate face fotografie. Dar nu orice fotografie e o fotografie de arta. Adica o imagine cu valente estetice, care iti da de gandit, care te inspira si care trezeste o oarecare emotie in tine, adanc, poate fara sa iti dai seama.

IMG_5144

Fotografia este arta la fel ca pictura, sculptura, grafica sau ceramica, de exemplu. Diferenta, ca in cazul oricarei manifestari artistice, vine din ceea ce e in spatele demersului. Vine din cunoastere si cautare, din cultura vizuala si imaginatie, din introspectie si neliniste creatoare. A face arta e in primul rand o cautare, in tine ca artist si in cei din jur ca materie prima a operei de arta. O cautare a esentei si a sublimului ascuns, a cailor necunoscute (necunoscute sunt caile Domnului) si a drumurilor batatorite. E o incercare densa si departe de superficialitatea vietii cotidiene. E o Experienta. O experienta pe care daca reusesti sa o incerci macar pentru o clipa te marcheaza si te inlantuie pentru tot restul vietii. Te-ai gandit vreo clipa la toate astea cand ai luat in mana aparatul de fotografiat? Sau pensula, stiloul, dalta si orice alta unealta ce poate deveni creativa in mana ta? Gandeste-te la asta, voi reveni…

IMG_1204

Despre treceri efemere

Lumea e nebuna si totul se invarte haotic. Timpul trece, se scurge printre degetele noastre rasfirate, suntem depasiti si ancronici. Traim in viteza, traim fara rost si profunzime, ne strecuram si alunecam printre bolovanii fiecarei zi ce trece inexorabil, inutil si fara sens. Stiam asta de mult, viata e minunata doar daca sti sa o traiesti cu adevarat. Iar asta se invata. Cu greu, cu efort, cu timpul. Sunt aici inca de la inceputuri. Au trecut ani peste mine si ma bucur sa pot spune asta. Totul este atat de simplu, atat de clar. Sunt aici inca de la inceputuri si de atunci am banuit ca viata e doar o trecere. Sunt in trecere si sunt atent. Incerc sa inteleg, sa simt, sa diger. Dar am sa trec. Cu sau fara folos, ma trec. Sunt doar in trecere. Pasind pe ici – colo, aiurea, fara vreo tinta anume strabat viata. Si ma las strabatut de ea.

artnude1

Am fost la o tiganca sa-mi ghiceasca-n ghioc norocul si sorocul… a cazut orbita la pamant, nemiscata cu ochii beliti si cu un ranjet pe buzele vinetii. Sunt aici ca sa fiu, inexplicabil si implacabil, am fost, vad si voi pleca. Am ratat o gramada de ocazii, am pierdut o multime de clipe importante, mi-a fost mai simplu sa stau intins privind rasaritul si risipindu-ma in frumuseti efemere. Nu am nevoie de probe si dovezi ale trecerii mele, stiu ca ma fost acolo, ca sunt aici si voi fi dincolo. Acum sunt aici de mult, de la inceputuri. Vezi tu, totul e atat de simplu, doar sa fi un pic atent la ce se mai intampla in jurul tau. Prezent, azi, aici, acum. Amintirile ajung la cimitir inaintea noastra. Uitam inainte de a fi uitati, amintirile se pierd inaintea noastra. Stiu ca unii dintre voi nu inteleg asta, sunteti prea tineri. Eu am vazut timpul trecand si am simtit scurgerea orelor intr-o clepsidra in care nsispul imi ajungea pana la gat.

artnude3

E cineva pe aici? Ma asculti? Nu ma intelege gresit nu ma plang, nici nu as avea de ce. Careva spunea odata, demult, ca suntem pe aici ca sa depunem marturie. O marturie vie a treceri de nicaieri catre niciunde. Marturia noastra nu are valabilitate intr-un univers infinit. Se pierde, transpare, dispare. Dar suntem aici, de ce? Nepasatori, indiferenti, aparent fericiti, cu surasul diminetilor tarzii pe buze si o oarecare nostalgie in privire. Suntem aici, de ce nu? Oricum vom ajunge cu totii in Rai, unde altundeva am putea ajunge dupa trecerea noastra pe aici?

artnude2

Luam totul de-a gata

city_colors2

NU avem prea multe alternative. Poate niciodata nu am avut prea multe alternative dar cred ca pana acum nu eram atat de constienti de asta. Grabim ritmul vietii, accelaram la maximum, devenim fara sa vrem superficiali, sarim peste detalii aparent inutile sau peste etape pe care le cosideram nesemnificative pe moment, suntem agitati si aglomerati, avem prea multe pe cap si rezolvam prea putine, suntem obositi, sastisiti, plictisiti, depasiti. Vrem mai mult decat putem si decat suntem in stare sa realizam. Nu avem limita ci doar idealuri, telurile ne sunt din ce in ce mai inalte,  nu ne masuram puterile ci doar incercam sa ne auto-depasim. E o lume ce devine din ce in ce mai competitionala, suntem din ce in ce mai multi candidati pe aceleasi locuri.

city_colors

Traim din farame, pe bucati, nu ne mai dedicam timpul nimanui, nici macar noua, devenim din ce in ce mai superficiali, falsi, de nerecunoscut. Suntem fabricati de noi si mai mult de altii, suntem manipulati si prea usor increzatori, credem in idoli falsi pe care tot noi i-am creat sau macar am participat la procesul de creatie. Te reprezinta cu adevarat ceea ce vezi, ceea ce traiesti, ceea ce vezi la televizor sau aiurea? Te recunosti in oglinda? Esti tu, asa cum te imaginai si te visai acum 5, 10, 20 sau chiar 30 de ani? Suntem manipulati si ne place, manipulatorii sunt de proasta calitate dar nici noi nu incercam in vreun fel sa devenim mai luminati. Luam totul de-a gata, nu mai trecem prin filtrul gandirii, avem opinii, pe care le sustine cu vehementa, dar nu mai sunt ale noastre. Le-am luat de undeva, dar suntem atat de aglomerati de informatie si de superficiali, incat nici nu mai stim de unde avem aceste opinii. Dar credem in ele. Pentru ca nu mai avem in ce sa credem altceva. Sursele de informatii, fie ele bune sau rele sunt atat de multe incat avem nevoie de o baza solida de cunostinte si un sistem de valori bine elaborat pentru a discerne calitatea lor. Din nefericire ne complacem in mediocritate. Nu ne mai obosim. Suntem suficienti.

monotonal

Camus spunea ca „O societate bazata pe productie este doar productiva, nu si creativa.” Ei bine, nu stiu daca societatea noastra mai e bazata pe productie, cred ca ne bazam mai mult pe consum. Nu stim cine produce, probabil pe undeva, printr-un catun chinezesc, noi doar consumam. La fel precum lenesul de sub pom asteptan sa pice para malaiata. Intreband doar daca muieti is posmagii. Nefacand nici un efort. Nici fizic nici, mai ales, intelectual. Creierul nostru coplesit de oferte inutile ce predispun la lene se atrofiaza incet-incet. Ne pierdem imaginatia si libertatea de a gandi. Luam totul de-a gata, strambam un pic din nas, dar in cele din urma ne complacem in noroiul moale al gandirii prefabricate.

Suntem tristi in adancuri. Inodori, incolori, transparenti si efemeri, fara trup metafizic, cu sufletul atrofiat, nimic personal, nimic original, fara acel ceva special si altfel, nu mai suntem noi, nu mai stim cine suntem si nici macar nu ne intereseaza, ne multumim cu nimicul, luam totul de-a gata.

love_sign

La teatru pentru repetitii generale

teatru_arta14

Nu am mai scris de mult timp pe blog nu neaparat pentru ca nu am mai avut timp dar parca nici nu am prea mai avut tragere de inima. Insa, in ultimul timp am asistat la o serie de repetitii ale piesei “Dureri fantoma” in regia lui Bogdan Budes la Teatrul de Arta si nu m-a lasat sufletul sa nu impartasesc tuturor emotiile din spatele unui eveniment. Actorii, Mihaela Popa, George Constantinescu si Rares Andrici sunt tineri, foarte tineri, dar placerea cu care se arunca in jocul cu arta m-a incantat si mi-a dat speranta ca teatrul romanesc nu moare, nu se preda ci exista, evolueaza si intinereste.

teatru_arta12

Piesa ii apartine unui autor rus,  Vasili Sigarev iar textul a fost tradus de Marina Palii. Nu voi intra in detalii tehnice sau critici teatrale ci doar va invit la teatru. Nimic nu e mai frumos decat sa traiesti emotiile unei clipe de viata aproape de scena. Iar Teatrul de Arta e unul din cele mai placute locuri pentru asa ceva. Iar eu promit sa revin cu noutati, cat de curand!

SS’15 Florin Dobre Men’s Collection

florin_dobre_fashion2

..pentru maine am pregatit 353 de scaune pentru prietenii nostri care au dat attending!!! ….pentru show am stricat 8o m de tesatura, 2o kg de vopsea, am stresat vreo 4o de oameni si de prea mult desenat in genunchi voi avea nevoie de unul nou…sper sa nu!!!
Best show ever!!!…daca tot este a 1o a prezentare, sa fie CIRC!!
“. Cam asa suna mesajul lui Florin pe FB cu o zi inainte de prezentarea noii sale colectii. Si trebuie sa recunosc ca s-a tinut de cuvant. O nebunie intreaga, zeci de colaboratori, modele, skateri, bikeri, fanfara, muzicieni, sunet, lumina si culoare intr-o hala imensa din cadrul Romexpo si mai presus de toate, creatiile designerului, proaspete, inedite, usor de diferentat pe piata atat de anosta a modei masculine romanesti. Este vorba de colectia “62,2 m”pe care Flroin a prezntat-o de curand la Londra si acum, iata, e randul nostru sa o vedem de aproape. M-am gandit sa ajut si eu la acest demers, asa ca am realizat cateva fotografii care sper sa va redea macar intr-o mica masura, calitatea colectiei Florin Dobre.

florin_dobre

Inainte de a prezenta fotografiile, redau cateva cuvinte din materialul de presa ce insoteste prezentarea:

Tema în jurul căreia designerul FLORIN DOBRE a desenat întreaga colecție este unitatea românilor. Construită dintr-un singur material cu lungimea de 62.2 metri, colecția întreagă reflectă esența și rezistența unității românești în fața tuturor și a timpului.
Dar acesta mai are o altă semnificație: un singur material arată o singură inima, inima cea mai puternică și ultima redută a rezistenței unei tradiții străvechi de peste 2ooo de ani. De 2ooo de ani păstrăm aceleași idealuri, aceleași valori morale printr-o încăpățânare a răbdării, a acceptării tuturor celor care încearcă să intervină în spațiul nostru primitor al României.

florin_dobre_fashion3

Evenimentul de lansare in Anglia a fost unul cu totul inedit și original, prezentat în 5 locații diferite, pe străzile Londrei. A avut in centrul atenției bărbații boemi, care au lansat și marcat curentul modernismului avantgardist european, acesta regăsindu-se în toată moda masculină actuală.
“Moda pleacă din suflet și ajunge în stradă, dar hainele sunt mai puțin importante atunci când cunoaștem nevoile sufletului” este de părere designerul FLORIN DOBRE.

click here! PHOTOGRAPHY PORTFOLIO DAN ANDREI

Repetitii Peer Gynt

IMG_3588

Asa cum va spuneam asist zilele acestea la repetitiile unei montari in scnea inedita, Aventurile Fantastice ale lui PEER GYNT – Cele mai frumoase muzici din filme de Hollywood, Disney si Peer Gynt de Grieg – Multimedia, lumini, sunet live, muzica, teatru, dans, intr-un singur spectacol. Fotografiile de astazi sunt realizate tot la o repetitie a corpului de balet.

Iata si distributia spectacolui plus echipa de realizatori:

Marius Manole, actor
Bucharest Festival Orchestra
Cristian Lupes, dirijor
Miruna Oprea, solista
Andreea Tanasescu, coregraf
Constantin Enache, dansator

Marcel Manea, scenarist
Casandra Topo, regizor

Alexandru Boeru, manager orchestra, producator delegat (Alex d’Urberville)
Anne Becheru, PR, Imagine si strategie media
Ovidiu-Dan Paraschiviv, video
Dana si Holger Fries, stage design
Alexandru Butnaru, orchestraor,
Stage: Mix Music, Marius Gavrila
Sorina Gheorghe, graphic design
Dana Ghita, manager proeict
Producator, Fundatia Voci Stramosti

Peer Gynt, un spectacol inedit

IMG_3207

Am ocazia zilele acestea sa asist la repetitiile spactacolului Peer Gynt, alaturi de Cristi Lupes. Deocamdata cateva fotografii de la repetitiile corpului de balet, voi reveni cu amanunte in curand, pana atunci notati data: Pe 13 septembrie, în Parcul Herăstrău va răsuna muzica lui Edward Grieg în spectacolul “Aventurile fantastice ale lui Peer Gynt

Photo portrait – thoughts & tips

“A portrait! What could be more simple and more complex, more obvious and more profound.” —Charles Baudelaire

business_portrait1
I think that portrait photography is one of the most challenging forms of photography mostly because a photo that appears natural and show the subject’s personality takes patience and practice.
Portrait (photography or painting)is only about people. Think about the personality of your model and try to capture that in your images. Think that you write a story with your images about the person in it.
Avoid the mistake made by people that they are afraid to close enough to their subjects. Get closer. Like in any relation, you need to have a close intimacy with someone to really understand him or her.
Try natural light, remember that if there is light, you can photograph, and for a portrait shadows are the essence.

There are different types of portrait photography:

1. Traditional

business_portrait7
2. Environmental

fport191
3. Candid

beauty6
4. Glamor

bianca1
5. Lifestyle

bags
6. Surreal

musedescompuse
7. Conceptual

Fashionphoto12

8. Abstract

internudes

Ganduri nerostite

lonely2

Nu obisnuiesc sa retraiesc momente trecute, mi se pare desart si inutil. Dar in aceeasi masura, e drept, retraiesc senzatii. Par uitate si totusi uneori, revin la fel de puternice ca in clipa in care le-am simtit prima oara. E suficient sa ma asez pe spate cu ochii inchisi si buzele intredeschise simt arsura primei tigari, gustul si mirosul ei revin puternic in memorie, degeaba incerc sa regasesc senzatia asta in prezent, e irepetabila. La fel si primul sarut, intamplat acum vreo 35 de ani (uite asa reusesc si eu sa realizez ca timpul totusi trece) stangaci si sfios, fluture nascut pentru a zbura doar o clipa. O senzatie de gol si plutire inconstienta, o prabusire sfarsita, din fericire, intr-un culcus de pamant reavan si moale.

lonely3

Viata e formata din trairi banale printre care se regasesc uneori semne ce ne arata ca am mai si trait cu adevarat cateodata. Intamplarile ale caror senzatii ni le reamintim sunt de fapt punctele de referinta ale zilelor ce vor urma. Un punct de maxim odata atins (prima tigare, primul sarut, primul san dezgolit, primul cuvant soptit la ureche) nu este dacat o aruncare in banal a clipelor ce vor urma si o lupta continua pentru a depasi starea de letargie in care ne arunca cotidianul. Intotdeauna vrem mai mult, intotdeauna vrem altceva. Si incercam in fiecare zi sa traim clipe ale caror senzatii ni le vom reaminti toata viata.

lonely4

Constient sau nu, suntem in permanenta nemultumiti, ne dorim intotdeauna mai mult sau altceva, probabil veti spune ca asta e motorul societatii – progresul nu poate fi explicat altfel, si totusi uneori ne ajunge oboseala sau poate lehamitea. Traim cu dorinta ca momentele frumoase sa se repete si cu speranta ca vor fi depasite asteptarile noastre. De aceea suntem usor de dezarmat, e atat de simplu sa ne lasam coplesiti de asteptari neimplinite. Iar starea asta nu e doar a fiecaruia dintre noi. La asta se aduna senzatiile celui de alaturi, fie el partener, prieten, vecin sau pur si simplu cunostinta intamplatoare, suntem o suma a starilor celor din jur si asta e cea mai buna dovada ca nu suntem singuri pe lumea asta. Suntem tristi pentru ca traim intr-o lume trista, desi ma gandesc uneori ce fericiti am fi daca am trai intr-o lume fericita.

lonely1

La multi ani, Caetano Veloso!

Ieri a fost ziua lui Caetano Veloso, a implinit 72 de ani. Am avut ocazia sa il vad live intr-un concert acum cativa ani pe cand locuiam in Portugalia, dar de ascultat in ascultam de ani buni. Un exemplu tipic de artist genial, implicat in viata braziliana sub toate aspectele, un luptator pentru dreptate si democratie care a stiut sa se faca auzit si iubit prin melodii si versuri tandre dar uneori taioase. Caetano inseamna in primul rand iubire, fie ca este vorba de o femeie, un prieten, un oras, o tara sau chiar intreaga oemnire, Caetano inseamna pace si liniste interioara, inseamna Oceanul aparent linistit dar plin de tumult si pasiune in interior.

caetano1

Concertul la care am asista a avut loc in gradina palatului Maresalului de Pombal, la lumina facliilor. Lume eleganta, pe scaune pliante din lemn, perfect aliniate la lumina facliilor, in jur de 5000 de persoane in fata scenei impunatoare, dar goale, fara nici un element de decor, fara instrumente, pur si simplu goala, doar un microfon si un scaun pliant, de lemn, aidoma cu ale spectatorilor.

caetano

Apoi a aparut Caetano, micut, firav, delicat. Ceea ce a urmat e greu de descris in cuvinte, doua ore de Saudade, de melancolie si iubire, de visare si incantare. 5000 de oameni cantand cu lacrimi in ochi, zambind plini de aduceri aminte, de vise, impliniri sau neimpliniri – aduceri aminte. Singur in fata tutror ca o inima deschisa, pulsand in ritmul valurilor unui ocean imens, un ritm de bossa nova atat de natural incat am simtit ca exista in mine dintotdeauna. Si in mod sigur asa au simtit toti. Imaginile de mai jos nu sunt de buna calitate, dar vreau sa va ajut in a va imagina macar un pic atmosfera. Eu unul nu am mai trait asa ceva vreodata. La multi ani, Caetano, multumesc!

Follow

Get every new post delivered to your Inbox.

Join 4,864 other followers