Deschis catre infinit
Sa stai cu ochii deschisi privind cerul, sa te simti patruns de infinit intr-o liniste perfecta, respiratia sa iti fie egala, palmele desfacute ca niste antene spre cer, poate fi oare o senzatie mai minunata? Si iarba creste, acoperindu-te, ploaia te uda usor cu picaturi mari si proaspete si te pierzi in décor, contopindu-te la infinit cu infinitul.
Care poate fi sansa de a descoperi infinitul, de a-l recunoaste si simti in propria fiinta?
si eu vreau…
Multumesc, maine la clasa de yoga, in savasana(postura de final-relaxare), imi voi imagina ca stau in ploaie, pe iarba, cu ochii spre cer.
06/07/2011 at 7:11 PM
… The sky, the rain, the ocean, the sand … the sun, the light … Just feel the infinite! …
05/09/2011 at 5:42 PM