Despre distante
Sunt distante intre noi. Eu sunt aproape, tu esti aici, el e acolo, ea e departe, noi suntem apropiati, ei sunt undeva. Cream distante intre noi, mai mari sau mai mici si masuram departarile in ore, zile si nopti. Alergam in cercuri paralele, rareori exista sansa ca traiectoriile noastre sa se intalneasca. Ne bazam sansa intalnirii doar pe aglomeratia din jur si ajungem sa credem ca lumea e mica. De cand exista internetul si zborul cu avionul a devenit ceva comun, distantele nu mai sunt acelasi lucru. Distantele fizice sau facut din ce in ce mai mici. Distantele emotionale au crescut. Suntem indepartati.
Uneori aproapele e atat de departe incat ne insinguram in multime, suntem incapabili sa strabatem distanta dintre doua suflete care altminteri sunt alaturate. Cream distante inutile, acolo unde nu e nevoie, ne indepartam voit de fericire si ne miram de tristetea care ne umple sufletele. Stiu, in societatea actuala un om inteligent nu poate sa fie decat usor depresiv si indepartarea distantelor nu garanteaza fericirea, dar poate nu ar fi rau sa incercam sa ne apropiem unii de altii, lasand in urma spaimele si fricile. Apropierea e frumoasa.











„ Când vrei să vezi prin timpul ce desparte
Şi nu mai poţi străbate de desiş,
Închide ochii şi-ai să vezi departe
Ce nu mai poţi vedea cu ei deschişi.
Când vrei să fii de depărtări aproape
Şi nu mai poţi, oricât ţi-ar fi de greu,
Te depărtează şi mai mult de toate,
Că depărtarea-apropie mereu!”
04/07/2012 at 12:06 PM