PHOTO GRAPHIC BLOG

Archive for July, 2012

Pestele pe uscat

Traim intr-o societate haotica. Oceanul uman este un loc greu de inteles desi noi l-am adus in starea asta. Suntem agitati si fara tinta, cutreieram apele vietii fara sa stim de ce, cum, in ce fel trebuie sa o facem. Suntem dispersati si fara dorinta de comunicare si asociere.Spre deosebire de pesti, care isi cunosc interesul si traiesc in bancuri bine organizate. Totusi, putem spune ca traim ca pestii in apa, adica tacand. Pestii sunt tacuti. Asa suntem si noi.

Dar sunt multe tipuri de pesti. Asa cum sunt si multe tipuri de oameni. Avem multi guvizi printre noi, rechini, piranha, pesti gunoieri si speram sa apara salvatoare, pisica de mare. Ca intr-o piesa de teatru, exista si personajul colectiv, adica noi sardelele. Ne inghesuim unii in latii asteptand sa se intample ceva, dar care sa nu ne afecteze personal. Sansele sunt slabe, dar poate avem noroc. Navodul nu are intotdeauna ochiurile suficient de mici ca sa ne prinda. Ce ne mai place navodul cu ochiuri mari! Noi, pestii cei mici scapam, in general. Pestii mai mari ajung in piata impachetati in ziarul plin de minciuni aparut cu o zi inainte. Cei mai mari insa, stau ascunsi in adancuri si ne stabilesc calitatea apei in care ne scaldam, nestiutori. Ei nu ajung niciodata in tigaie, dealtfel tigaile sunt doar pentru pesti mici.

Unii dintre noi se simt ca pestii pe uscat. Sunt nemultumiti si stiu ca nu prea sunt sanse de mai bine. De unde sa fie sanse de mai bine cand toti pestii mari fac parte din aceeasi familie, a pestilor de prada?  Si astfel incepem sa ne simtim ca pestele pe uscat. Fara vlaga, uscati, respirand cu greu, pe moarte. Si in tot acesti timp, agonizam in tacere.


Mic dejun copios si racoros

Recunosc ca am desfacut cerul si am mancat norii. Erau albi si pufosi cu urme de zbor. Asa cum desfaci un pepene rosu, rece, de la gheata. L-am crapat pur si simplu. E cam mult soare acum, dar vantul va aduce alti nori, sunt sigur. Ii aduce de la marginea oceanului. Acolo se coc norii. Din apa sarata si vesnic proaspata. De aceea norii sunt usor sarati. Si pufosi. Dar asta nu trebuie sa va mai spun, doar toti stiti ca norii sunt pufosi, doar ati zburat, nu?


Fraza fotografica 17

Cerul e locul de unde vin, atunci cand calatoresc in gand, cand vantul suiera pe la urechile elefantilor cenusii si iarba danseaza. Cerul de unde vin este o deziluzie, dar cand e instelat e naucitor mai ales cand il rastorn peste mine. Cerul e marea si norii sunt valuri, totul nemiscat si totusi cazand peste noi. Cerul se rasuceste ametitor cuprins ma las de starea albastra.


Vara de Bach

E vara si cald, asfaltul se topeste inghitindu-ne tocul pantofilor cui, cerul albastru se roteste deasupra noastra ca un urias carusel, in care ingerii incaleca norii pufosi si isi flutura cirliontii in vint… Stam in raspantii incercand sa respiram. Strazi cu nume de sfinti si sfinti cu nume de strazi. Dezbraca-te de haine si lasa-ti pieptul sa tresara la atingerea brizei racoroase, e mai bine asa, nu? E noapte de vara, plina de aburul zilei de-abia scurse si muzica se aude incet printre ziduri.

E un post strain, poate radio Vacanta sau radio Berlin, am urechile obosite de vajaitul ventilatorului si mintea imi zboara la poluri pline de frig dar reusesc sa gandesc ca pana la urma radioul, este o experienta solitara. Imi revin in memorie parte din frazele celebre ale lui Iosif Sava: “ascultati Bach. Poate nu il intelegeam, dar, incet am descoperit adevaruri ce nu pot fi puse la indoiala. Bach si violoncelul lui Yo Yo Ma sau Du Pres, Bach si pianul Nordic al lui Glen Gould… nesfirsita insiruire de arpegii pierdute in armonie, punct si contrapunt, estetica sonoritatilor nascute demult dar traitoare vesnic…

zilele mele trec nestiute de nimeni,

pustiul din noi ma arde solar,

respir din candoarea amintirilor,

trecute sunt si nu se mai intorc…


Despre fumat

Fumez prea mult… dar capatul tigarii imi sustine privirea sa nu alunece pe trupul tau gol…

dan portfolio


DEDO Light workshop / portret

Am participat zilele trecute la un workshop de portret si de prezentare a sistemelor de lumina continua Dedo Light, organizat de 4K Broadcast si prezentat de Simion Buia de la Academia de Fotografie. Am aflat de mai mult timp de Dedo Light, le vazusem la F64, dar nu am avut niciodata timp suficient sa le si incerc. Nici de data asta nu am avut timp prea mult la dispozitie dar macar am vazut despre ce este vorba. Clar, fiind vorba de lumina continua, sistemul se adreseaza in special imaginii video, dar poate fi folosit in fotografie, in special pentru portret si fotografie de produs. Lumina obtinuta este foarte usor de controlat, constanta pe toata suprafata spotului si exista numeroase accesorii de modelare.

Trecand de la partea tehnica la cea artistica, as vrea sa vorbesc putin (din nou) despre portret in viziunea mea. In primul rand nu a fost o sesiune foto simpla, erau vreo 20 de oameni ingramaditi pe cele doua modele, cu care, in consecinta, comunicai mai greu si nu se puteau concentra. Harmalaie si agitatie, dar asa e intotdeauna la fotografie in grup. Grup de fotografi, nu de subiecti! Cu toate astea mi-am urmarit liniile care ma conduc in clipa in care lucrez la un portret. O viziune unitara, incercarea de patrundere dincolo de aparente si naturaletea, fluiditatea pozitiilor si a expresiei.

dan portfolio

E greu de spus ce da unicitate unui portret, care sunt elementele care il fac sa fie diferit de infinitatea de portrete pe care le putem vedea oriunde. Fata unui om este un mister, o adevarata provocare. Cred ca portretul are o latura psihologica mai importanta decat partea strict tehnica. Pana la urma, chiar si felul in care asezi lumina iti este influentat de ceea ce simti despre persoana din fata camerei. Portretul se bazeaza mult pe simtire. Pe instinct. Portretul este o lectura a unui chip. Se simte uneori in imagine daca este o lectura proaspata si inedita, daca e o lectura intamplatoare sau daca e vorba de o lectura aprofundata.

Uneori ai doar cateva momente la dispozitie sa realizezi care sunt elementele definitorii ale unei fete umane, sa observi cu atentie ovalul, cele doua jumatati (rpofile, care nu sunt niciodata aceleasi, exista asimetrii intotdeauna intr-un chip), zonele care se lasa cel mai frumos citite. Portretul e o incercare pentru fotograf, asta e clar. Dar fiind vorba de o lectura placuta iti ofera satisfactii enorme.

 


Soirre de la mode / CROSS SHOOTING

Saptamana trecuta am avut ocazia sa particip, la invitatia lui Alin Galatescu, la un cross shooting cu cateva tinute prezentate cu o seara inainte la evenimentul Soirre de la Mode. A fost vorba de fotografierea a cate doua modele imbracate in tinutele a 6 designeri. Sandra Galan, Ioana Ciolacu, Simona Semen, Anca si Silvia Negulescu, Natalia Vasiliev si Lucian Rusu. Machiajul a fost realizat de Natalia Kiselev iar coafura a fost asigurata de Elena Ionita. Accesorii by Bone. La sedinta am fost 3 fotografi, fotografiind fiecare aceleasi tinute, dar in viziuni personale. Ceilalti doi fotografi au fost Cristi Floringanta si Roxana Enache. In galerie veti putea vedea fotografiile realizate de mine. Fotografiile Making off, in care apar si eu, sunt realizate de Alin.


Noaptea pe plaja mea

Iubirea e duioasa. Iubirea e taioasa. Iubirea e plina de mister si arome romantice. Valuri moi se sparg molcolm pe plaja luminata de luna dezorientata, valuri tacute, pline de liniste si freamat in surdina. Un pian se aude de departe, si o voce rostind cantece pagane. O sticla de rom vechi, gheata si singuratate. Noapte deplina, e liniste si e timp pentru ganduri adanci. E noaptea mea. E noaptea mea si a ta. Doar atat.

dan portfolio


Soiree de la mode

Asa cum v-am promis, va prezint cateva fotografii de la un eveniment reusit, care a reunit in Sala Regina Maria a hotelului Hilton 15 designeri romani, majoritatea din noua generatie. Printre ei pot aminti pe: Cristian Samfira, Natalia Vasiliev, Sandra Galan, Razvan Ciobanu, Alina Dragomir, Tulipe Nero, Alina Ene, Irina Voinea, Ioana Ciolacu, Anca si Silvia Negulescu, Lucian Rusu  si multi altii. Un spectacol greu de realizat in care munca de organizare si coordonare a lui Alin Galatescu a fost esentiala. Muzica de fundal a fost asigurata de DJ Wanda. Nu o sa spun prea multe si ca de obicei, am sa las imaginile sa vorbeasca.

dan portfolio


O saptamana incarcata

Din nou o saptamana incarcata, am scris mai putin, dar asta e, trebuie sa facem si treaba. In primul rand a fost un shooting pentru Playboy intr-o caldura inabusitoare pe aeroclubul Clinceni, 5 ore in miezul zile la 45 de grade Celsius, nu am mai fost om dupa aceea, apoi marti a fost Soiree de la Mode (fotografii in articolul urmator) in organizarea aceluiasi neobosit Alin Galatescu, iar ieri cross-shooting toata ziua impreuna cu alti doi fotografi avand ca subiect cateva din tinutele prezentate cu o seara inainte la Soiree. Si despre aceasta sedinta foto voi vorbi intr-un post viitor. Pana atunci putina odihna si munca de “birou”…

dan portfolio