PHOTO GRAPHIC BLOG

Archive for August, 2014

Photo portrait – thoughts & tips

“A portrait! What could be more simple and more complex, more obvious and more profound.” —Charles Baudelaire

business_portrait1
I think that portrait photography is one of the most challenging forms of photography mostly because a photo that appears natural and show the subject’s personality takes patience and practice.
Portrait (photography or painting)is only about people. Think about the personality of your model and try to capture that in your images. Think that you write a story with your images about the person in it.
Avoid the mistake made by people that they are afraid to close enough to their subjects. Get closer. Like in any relation, you need to have a close intimacy with someone to really understand him or her.
Try natural light, remember that if there is light, you can photograph, and for a portrait shadows are the essence.

There are different types of portrait photography:

1. Traditional

business_portrait7
2. Environmental

fport191
3. Candid

beauty6
4. Glamor

bianca1
5. Lifestyle

bags
6. Surreal

musedescompuse
7. Conceptual

Fashionphoto12

8. Abstract

internudes


Ganduri nerostite

lonely2

Nu obisnuiesc sa retraiesc momente trecute, mi se pare desart si inutil. Dar in aceeasi masura, e drept, retraiesc senzatii. Par uitate si totusi uneori, revin la fel de puternice ca in clipa in care le-am simtit prima oara. E suficient sa ma asez pe spate cu ochii inchisi si buzele intredeschise simt arsura primei tigari, gustul si mirosul ei revin puternic in memorie, degeaba incerc sa regasesc senzatia asta in prezent, e irepetabila. La fel si primul sarut, intamplat acum vreo 35 de ani (uite asa reusesc si eu sa realizez ca timpul totusi trece) stangaci si sfios, fluture nascut pentru a zbura doar o clipa. O senzatie de gol si plutire inconstienta, o prabusire sfarsita, din fericire, intr-un culcus de pamant reavan si moale.

lonely3

Viata e formata din trairi banale printre care se regasesc uneori semne ce ne arata ca am mai si trait cu adevarat cateodata. Intamplarile ale caror senzatii ni le reamintim sunt de fapt punctele de referinta ale zilelor ce vor urma. Un punct de maxim odata atins (prima tigare, primul sarut, primul san dezgolit, primul cuvant soptit la ureche) nu este dacat o aruncare in banal a clipelor ce vor urma si o lupta continua pentru a depasi starea de letargie in care ne arunca cotidianul. Intotdeauna vrem mai mult, intotdeauna vrem altceva. Si incercam in fiecare zi sa traim clipe ale caror senzatii ni le vom reaminti toata viata.

lonely4

Constient sau nu, suntem in permanenta nemultumiti, ne dorim intotdeauna mai mult sau altceva, probabil veti spune ca asta e motorul societatii – progresul nu poate fi explicat altfel, si totusi uneori ne ajunge oboseala sau poate lehamitea. Traim cu dorinta ca momentele frumoase sa se repete si cu speranta ca vor fi depasite asteptarile noastre. De aceea suntem usor de dezarmat, e atat de simplu sa ne lasam coplesiti de asteptari neimplinite. Iar starea asta nu e doar a fiecaruia dintre noi. La asta se aduna senzatiile celui de alaturi, fie el partener, prieten, vecin sau pur si simplu cunostinta intamplatoare, suntem o suma a starilor celor din jur si asta e cea mai buna dovada ca nu suntem singuri pe lumea asta. Suntem tristi pentru ca traim intr-o lume trista, desi ma gandesc uneori ce fericiti am fi daca am trai intr-o lume fericita.

lonely1


La multi ani, Caetano Veloso!

Ieri a fost ziua lui Caetano Veloso, a implinit 72 de ani. Am avut ocazia sa il vad live intr-un concert acum cativa ani pe cand locuiam in Portugalia, dar de ascultat in ascultam de ani buni. Un exemplu tipic de artist genial, implicat in viata braziliana sub toate aspectele, un luptator pentru dreptate si democratie care a stiut sa se faca auzit si iubit prin melodii si versuri tandre dar uneori taioase. Caetano inseamna in primul rand iubire, fie ca este vorba de o femeie, un prieten, un oras, o tara sau chiar intreaga oemnire, Caetano inseamna pace si liniste interioara, inseamna Oceanul aparent linistit dar plin de tumult si pasiune in interior.

caetano1

Concertul la care am asista a avut loc in gradina palatului Maresalului de Pombal, la lumina facliilor. Lume eleganta, pe scaune pliante din lemn, perfect aliniate la lumina facliilor, in jur de 5000 de persoane in fata scenei impunatoare, dar goale, fara nici un element de decor, fara instrumente, pur si simplu goala, doar un microfon si un scaun pliant, de lemn, aidoma cu ale spectatorilor.

caetano

Apoi a aparut Caetano, micut, firav, delicat. Ceea ce a urmat e greu de descris in cuvinte, doua ore de Saudade, de melancolie si iubire, de visare si incantare. 5000 de oameni cantand cu lacrimi in ochi, zambind plini de aduceri aminte, de vise, impliniri sau neimpliniri – aduceri aminte. Singur in fata tutror ca o inima deschisa, pulsand in ritmul valurilor unui ocean imens, un ritm de bossa nova atat de natural incat am simtit ca exista in mine dintotdeauna. Si in mod sigur asa au simtit toti. Imaginile de mai jos nu sunt de buna calitate, dar vreau sa va ajut in a va imagina macar un pic atmosfera. Eu unul nu am mai trait asa ceva vreodata. La multi ani, Caetano, multumesc!