PHOTO GRAPHIC BLOG

Posts tagged “libertate

De ce e America o mare natiune

Intru din cand in cand pe blogul lui Viorel Copolovici pentru a-mi ostoi dorul de libertate, libertate pe care am pierdut-o temporar fiind nevoit sa ma reintorc in tara. Nu dau vina pe nimeni pentru asta, libertatea / eliberarea e o decizie personala. Pentru acelasi motiv citesc din cand in cand si blogul lui Bradut Florescu. Ca si ei am plecat de aici acum cativa ani pentru a ma indeparta de mizeria umana din tara mea. Tara mea cea frumoasa dar din nefericire locuita. O tara in care oamenii au devenit rai si violenti, in care neamul prost predomina, se da in spectacol si in care brutalitatea e omniprezenta.

Fiind romani avem tot timpul impresia ca suntem cei mai destepti, cei mai tare din parcare, toti sunt niste dobitoci pe langa noi. Francezii sunt niste fandositi, italienii niste figuranti prosti, spaniolii puturosi ce isi pierd vremea in lungi sieste, nemtii sunt cu batul in fund si fara sare si piper, rusii niste tarani betivi, doar romanii sunt baieti smecheri, care se price la orice si se descurca, baieti de baieti. Daca ii spui unuia despre America imediat o sa inceapa sa iti spuna cat de prosti sunt americanii, ca sunt limitati ca nu sunt in stare de nimic, ca totul e de rahat in America. Am fost de mai multe ori in America si in Canada, am cunoscut oameni obisnuiti de diverse varste, nationalitati si etnii, din zone diferite si cu preocupari diferite. As putea sa vorbesc ore intregi despre ceea ce se intampla acolo dar ma rezum la motivul principal pentru care cred eu ca sta la baza Americii ca o mare natiune. Fiecare de acolo stie sa faca macar un lucru bine si il face constiincios si temeinic. Daca un american stie doar sa bata cuie, ei bine el va bate cuie perfect, serios si fara sa isi bata si joc de munca lui. America e un angrenaj complex in care fiecare rotita isi vede de treaba ei. Si asta a facut-o sa functioneze pana acum si sa speram ca o va face si mai departe. Fiind o natiune mare, oamenii sunt mandrii ca sunt americani. Patriotismul lor, indiferent daca e sustinut sau nu de politici de stat si media exista si e pregnant. Madria asta naste si demnitate, sustine coloana vertebrala a fiecaruia. Stiu, sunt multe probleme in America, nu e totul sclipitor si omogen in societatea americana, dar exista oameni care sunt mandrii si demni. Oameni care au opinii si le sustin. Oameni care au taria de a-si afirma cu tarie crezurile. Pentru ca sunt oameni care cred in ceva. Si in primul rand cred in natiunea lor. Si apoi au incredere in ei si in faptul ca fiecare poate face ceva.

dan portfolio

Noi in cei 50 de ani de comunism si in urmatorii 20 de ani de post-comunism asta am pierdut. Mandria si demnitatea. Am inlocuit-o cu figuratia. Nu avem nici o baza dar totusi ne credem grozavi. Nu facem nimic dar avem pretentii. Cei care ne conduc ne fura linistiti pentru ca stiu ca oricine ar fi in locul lor ar face la fel. Si pentru ca mai stiu ca in felul lui orice roman trage tepe, mai mari sau mai mici. Nu plateste un impozit, nu emite o factura, vinde ceva la negru, nu declara consumul real la intretinere, mai suteste ceva de la locul de munca, asta e. Suntem cu totii complici la marele furt national. Cu alte cuvinte ne furam unul altuia caciula. Si cum suntem un popor credincios, prima pilda care ne vine in minte e sa ridice piatra cel ce nu e vinovat. De aia nu se ridica nici o piatra in tara asta. Pentru ca suntem cu totii vinovati de ceea ce ni se intampla.

Vorbeam de blogul lui Copolovici la inceputul acestui articol pentru ca am gasit acolo un film. Un film in care am descoperit ce inseamna coloana vertebrala, ce inseamna sa crezi cu tarie in dreptate, egalitate, in oameni… Si poti fi asa daca ai incredere in tine si in cei de langa tine, daca iti cunosti drepturile si ti le aperi cu tarie, daca iti cunosti indatoririle si ti le respecti. Tu si cei de langa tine.

Nu mai are rost sa continui pentru ca nu vreau sa plictisesc. Dar priviti acest film pana la capat si spuneti-mi parerea voastra. Apoi inlocuiti mental personajele cu prieteni sau cunoscuti de-ai vostrii. Ce parerea veti acum?


Cum ajung cititorii pe blogul meu

Nu stiu cat de familiarizati sunteti cu bucataria unui blog, asa ca am sa dau cateva mici explicatii care pot parea plictisitoare si inutile pentru un cunoscator. Cititorii unui blog ajung sa il citeasca daca vad link-ul undeva ( pe alt blog de exemplu, pe Facebook, pe site-ul detinatorului blogului), navigand din taguri in taguri, pornind tot de pe un blog sau prin cautari aleatoare, pe Google, in special. Clar, majoritatea cititorilor mei ajung aici de pe Facebook, unii dintre ei ajung si de pe alte site-uri dar mai sunt unii care ajung cautand un cuvant sau o expresie pe Google. Ei bine, despre asta vreau sa va vorbesc. Despre cautari aleatorii. Cei mai multi ajung cautand Dan Andrei, Dan St. Andrei sau Dan Andrei fotografie ori photo. Normal, dar…

Urmatorul cuvant din punct de vedere al frecventei este: fericire. Ce frumos! Sunt un om fericit, chiar daca uneori in mine se ascunde si tristete sau melancolie, cred ca starile astea nu se exclud una pe alta. Mi-aduc aminte de o intrebare a lui Eugen Ionesco adresata lui Cioran: Cum se face ca eu care scriu texte vesele sunt un om trist in realitate iar tu care te ocupi doar de chestii triste si depresive esti vesel mereu? Fericirea e frumoasa pentru ca exista si tristete iar melancolia este doar o dulce resemnare in fata aducerilor aminte. Viata e frumoasa, am spus-o si o repet cu drag, pentru ca face parte din convingerile mele. Doar in clipa in care intelegi asta simti ca esti viu, ca esti liber, ca esti fericit. Dar poate pentru a intelege asta trebuie sa treci si prin perioade mai triste, mai incarcate de probleme si neputinta.

Tot in cautari, destul de des, apare si sintagma: fericire singur sau fericire de unul singur. Oare cine sunt cei care se simt atat de nefericiti incat spera sa gaseasca solutia fericirii cautand pe net? Oare chiar are netul explicatia fericirii de unul singur? Singuratatea e o stare controversata, e suficient sa citesti pareri diverse pentru a realiza asta, Paler spune despre singurate: Singurătatea nu e o victorie înaintea celorlalţi, ci e de fapt un naufragiu personal, pe cand Cioran are o cu totul alta parere: Singurătatea este o operă de convertire la tine însuţi. Clar este ca oamenii se simt singuri, fie de unul singur sau in doi. Si iarasi vorbim de fericire, iarasi vorbim despre iubire. Suntem fericiti atunci cand ne iubim pe noi, in primul rand, apoi cand plini de iubire ne indreptam atentia spre cei din jur. Suntem fericiti atunci cand emanand iubire ni se raspunde cu iubire. Iubirea inseamna fericire, in cele din urma. Ah, am uitat sa va spun ca exista si cateva cautari dupa: fericirea poate fi si asa. Intr-adevar, fericirea poate fi in toate felurile.

fem

Urmatorul cuvant este nud, un alt cuvant care ma bucura ca ii aduce pe cititori in contact cu randurile mele. Ok, da cautare dupa cuvantul nud pe google. Sau mai curand cautare dupa: despre nud. Vei gasi in primul rand tot felul de link-uri soioase de la tot felul de televiziuni mai mult sau mai putin de nisa si scandal. Plus ca poti da peste o gramada de site-uri porno. Si totusi au fost oameni care au ajuns, dand aceasta cautare, pe blogul meu. Deci, Nud este denumit un gen artistic care reprezintă un corp uman gol. Pentru mine, nudul este ceva natural, normal, poate chiar banal. E normal sa vezi goliciunea celor din jur. Sau macar ar trebui sa fie normal. Mi se pare total aiurea sa fim oripilati, mirati, interesati pe ascuns de nuditate si sa transformam frumusetea corpului uman intr-un subiect tabu. Iar in cazul in care admiram rotunjimea si eleganta formelor sa fim imediat catalogati drept perversi. Religia ne-a distrus din punctul asta de vedere, crestinismul, iudaismul ca si mahomedanismul au transformat puritatea si linistea naturala intr-o groteasca rusine ce ne limiteaza libertatea frumusetii. Dar asa am putut fi stapaniti mai usor. Plini de rusine, frica si nesiguranta.

Oamenii goi sunt frumosi iar daca tu crezi altceva e vina ta. Mizeria, rusinea, pudibonderia, groaza si etichetele nerusinate sunt in ochii, dar mai ales in mintea celui ce priveste. Eu vad doar frumusete, senzualitate, erotism, delicatete, iubire, dorinta, naturalete, puritate, placere, sexualitate, toate notiuni de care nu imi este deloc rusine. Dimpotriva. Si spunand toate astea nu pot decat sa am bucur ca au ajuns cititori pe blogul meu cautand: libertate erotica. Care alta masura poate fi mai potrivita libertatii, in ziua de azi, decat eroticul? Ai curajul sa iti recunosti si manifesti fiorul erotic? Atunci s-ar putea sa fii un om liber. Dar s-ar putea sa auzi ca pornografia e peste tot iar arta a disparut cu desavarsire. Pana la urma, cine suntem noi pentru a hotara granite atat de fine si delicate?

Multi cititori au ajuns cautand: plaja, ocean, vacanta, si iarasi sunt incantat de asta. Pentru ca viata mea se desfasoara pe malul oceanului, pe plaja si este, cel putin privita din afara, o continua vacanta. Dar este o decizie deliberata, am renuntat poate la alte avantaje, pozitie sociala, comfort, nivel de trai si comoditate urbana pentru a-mi castiga linistea. E un pas pe care il poate face oricine, nu e vorba atat de curaj cat de castigarea linistii interioare. Am ales sa fiu fericit, am ales sa ma bucur de viata, am decis sa nu traiesc intr-un mediu care te ucide cu fiecare clipa ce trece. Mi-e bine aici, departe de rautate si agresivitate, de neintelegere, ipocrizie si formalism.

Am lasat la urma pe cei care au cautat idei, senzatii mai mult abstracte, decat banale, concrete si cotidiene. De exemplu: neliniste interioara sau idei desculte, nelinistea vine din sau despre infinit (au fost 6 persoane interesate), luminile din ochii tai sau n-am nimic de spus (4 persoane) ori nu sunt buna de nimic ( 3 persoane).

Au fost oameni care au cautat si sper sa fi gasit pe blogul meu: ce loc mai am in viata ta, dorinte firesti, naked violonist, indiferenta sau lasitate, vorbe fara inteles, te astept iubite, crema de sardine, indragostiti pe plaja, respiratie trist, fese frumoase, am prins fericirea in palme ganduri de suflet, ipocrizia intre iubiti, despre iubire si suferinta, ce este instinctul sexual, ganduri frumoase cu te voi visa la noapte, visez dimineti la malul marii, cum organizez o expozitie intr-o cafenea?, strange-ma-n brate, abstracte triste, cand nu ai nimic de spus si visam uneori. Ce nu am inteles nici in ruptul capului si poate ma ajutati voi sa imi explic ce si cum, este urmatoarea cautare: sunt dezbracata o facem.


Despre imaginatie, nepasare si libertate

unii au platfus, sau matreata sau chiar acnee…eu am imaginatie…

imi pare rau ca nu mai am ochelarii de vise montane….am avut odata o pereche de ochelari, cu rama din baga, erau de prin anii ’20, cu lentile super inchise la culoare, speciali pentru stat la soare pe zapada, ii adusese bunicul meu de la chamonix, avea o fotografie cu ei, intins la soare…de cite ori mi puneam ma trezeam exact in locul din fotografie….dar i-am pierdut…

patru anotimpuri intr-o singura zi…si soarele se invirte nebun pe cer, undeva dincolo de nori, patru idei intr-un singur gind, si gindul e ascuns adinc undeva in mintea mea, patru cuvinte intr-o propozitie, pe care nu o pot rosti, am buzele inclestate de pe urma ultimului sarut, patru cifre definind o singura masura, patru puncte intr-un colt, perfect rotund si unidimensional, patru priviri necunoscute aruncate intr-o singura directie, nu stiu unde, nu stiu cind, patru atingeri pe un singur trup, infrigurat si fara de liniste, patru…ce numar obesdant numarat o singura data…

cei din jur?…putin ma intereseaza, sunt egoist si indiferent, am renuntat la lucruri pe care altii nu indraznesc sa le viseze doar pentru ca nu corespundeau nevoii mele de libertate sau pur si simplu din lene, accept sa fiu urit asa cum nu-mi doresc sa fiu iubit, nimic si nimeni nu ma deranjeaza, ma simt bine cu cei pe care ii accept dar ma simt cel putin la fel de bine cu mine insumi… nu am stabilite target-uri si nu depind de deadline-uri, nimeni nu ma controleaza si nimic nu ma poate stapini… sunt liber… si imi e bine.

Indiferenta fata de dogme, lucruri inutile, principii marete si declamatii inflamate, nu ucide … dimpotriva inalta… inca nu te-ai saturat de pustiul din cei de alaturi, nu te-au plictisit parerile celor din jur?…pe mine da…

apropo de visare si ghinion, despre realitate, noroc si elefantei port-bonheur, marele meu ghinion cind este vorba de elefant este ca intotdeauna o sa vad ca sarpele boa l-a inghitit, si intotdeauna o sa se gaseasca cite cineva sa-mi rida in nas, spunindu-mi ca este, evident, o palarie.