Ganduri la fereastra
Abis de zori
Atins printre nori,
Cuminte de roua
Peste iarba ce ploua,
Verdele pal
De matase la mal
Cu ape senine
Cind esti linga mine,
Jeratecul stins
Si becul aprins,
Fum de tigara
In sala din gara,
Stiloul deschis
Caietul inchis,
Cuvinte pereche
Prinse-n ureche,
Inchid editia
Cu tine Letitia.
Melancolie banala de toamna
Risipit imi este gindul pe aleea toamnei mele,
Doar trei frunze zac bolnave, prinse-n gardul de nuiele
Bate vintul in lungi soapte deslusite printre ginduri,
Si in carte mi se zbate, ochiul printre rinduri…
Pica apa indelung, rascolind parca, padurea,
Monoton asterne, lacrimi peste toata lumea.
Singur corbul se invirte, fara tinta asa, pe cer
Asteptind cu nerabdare, iarasi zilele cu ger.
Chem tot timpul alte ape, sa ma spele-nvolburate
Murdarit sunt de atingeri,pingarit de-a lumii soapte,
Unde-s zilele ce-asteapta, linistite rindul lor,
Pina-n clipa aceea-n care, toate sufletele mor….
Iarasi lumea e cuprinsa de un simtamint ciudat,
Parc-ar fi melancolie, peste tot s-a-mprastiat.
Vine toamna, sterge totul, nelasind in urma ei
Decit frunzele uscate, vise vestede pe-alei.
Cantecul tau
ma simt fluture,
zburind in soaptele,
ascunse-n faptele,
ce vin sa-ti tulbure
visul frumos.
pasare alba,
mijlocul noptii,
pata a sortii,
banul de salba
la gitul tau.
zborul ma cheama,
sus printre stele,
nu-s ale mele,
nu lua in seama
cintecul meu…
Pe drumul de seara…
Ochii-mi sunt grei, privirea mi-e trista,
Vazut-au ei oare ca lumea exista?
Alene strabat, pe drumul de seara,
Fragmente bizare din clipa ce vine,
Sunt eu cel ce a fost si ce va sa fie….
Tristetea din palme-n atingeri de ginduri,
Fragmente straine de greu sufletesc,
Respir ochii tai, enorma povara
Cind sufletul meu se pierdu intr-o vara….
Recunosc, ca exista-n senzatii
Risipa enorma de exclamatii,
Dar raul, tristetea, durerea si coma
Iti lasa de-a pururi in trupu-ti aroma
De fruct tomnatec, usor putrezit,
Chiar daca dormi si nu te-ai trezit…
Bolul metamorfic
Din bolul metamorfic
ai supt solutia noptii,
intunecindu-ti pielea
si surizindu-i mortii.
Cu respiratia calma
si ochii lacrimind,
ai incercat sa prinzi in palma
destinul fumegind.
Iremediabil locuit
Desfa-ti coapsele larg si respira,
Gandul meu usor se desira,
Trage in piept aer din mine,
Sunt iremediabil locuit doar de tine.
Dincolo de trupul tau e nimicul,
Privesc intr-acolo ridicul,
Zambetul tau de foame imi tine,
Sunt iremediabil locuit doar de tine
Tacerea-i uneori doar iubire
Privesc gura ta cu uimire,
Sanii tai sunt idée in sine,
Sunt iremediabil locuit doar de tine
